Ghid practic: spirometrie
La ce întrebări poate ajuta spirometria?
Spirometria descrie felul în care aerul este eliminat din plămâni într-o manevră controlată. Nu vede plămânul ca o radiografie și nu măsoară toate componentele funcției pulmonare.
Ghid practic: ce este spirometria
Ce este spirometria și ce măsoară?
Spirometria este un test în care persoana respiră printr-o piesă bucală conectată la spirometru. Aparatul înregistrează volumul de aer eliminat și schimbarea fluxului de aer în expir.
Spirometria măsoară volumele și fluxurile de aer în timpul unei manevre respiratorii standardizate.
În manevra principală, persoana inspiră cât poate de profund, apoi expiră cât mai rapid și mai complet. FVC descrie volumul de aer eliminat în total într-un expir forțat complet.
FEV1 descrie volumul eliminat în prima secundă a aceleiași manevre.
Poți să îți imaginezi expirul ca pe golirea rapidă a unui recipient: FVC privește cât a fost eliminat în total, iar FEV1 privește doar prima secundă.
Analogia ajută la înțelegerea termenilor, dar plămânii și căile respiratorii sunt mai complexe decât un recipient simplu.
Tabelul explică termenii care apar des în raport, fără să transforme o valoare într-un diagnostic personal.
FEV1, FVC și reperele de referință
| Termen | Ce descrie | Ce nu demonstrează singur |
|---|---|---|
| TermenFEV1 | Ce descrieVolumul expirat în prima secundă a expirului forțat. | Ce nu demonstrează singurNu identifică singur ce boală există sau cauza unei valori modificate. |
| TermenFVC | Ce descrieVolumul total expirat forțat după o inspirație maximă. | Ce nu demonstrează singurO valoare redusă nu confirmă singură o boală restrictivă. |
| TermenFEV1/FVC | Ce descrieRelația dintre aerul eliminat în prima secundă și volumul total al manevrei. | Ce nu demonstrează singurNu există un singur prag care să diagnosticheze orice boală la orice vârstă. |
| TermenLLN | Ce descrieLimita inferioară statistică folosită pentru comparația cu o populație de referință. | Ce nu demonstrează singurNu este o frontieră biologică absolută între «sănătos» și «bolnav». |
| Termenz-score | Ce descriePoziția unei măsurători față de distribuția valorilor de referință. | Ce nu demonstrează singurNu înlocuiește contextul clinic și nu oferă singur un diagnostic. |
Un termen sau un reper statistic explică o măsurare; nu pune singur un diagnostic despre persoană.
Ai buletinul de analize sau raportul investigației la îndemână?
Interpretează tot buletinul și vezi legăturile, cauzele posibile și pașii următori.
Trage PDF-ul sau pozele aicisau folosește selectorul securizat
Formate și documente acceptate
Analize · RMN/CT scris · ecografie/EKG scris · externare + altele.
Pentru investigații, încarcă raportul redactat, nu imaginile brute, CD-urile sau fișierele DICOM.
Ghid practic: cum se face spirometria
Cum se face spirometria, pas cu pas?
Traseul de mai jos este general. Instrucțiunile despre pregătire, medicație, bronhodilatator și programare sunt cele primite de la centrul care efectuează testul.
Șase pași ai unei spirometrii
Primești instrucțiunile pentru test
Centrul poate explica pregătirea și ce informații trebuie comunicate. Nu opri inhalatoarele sau alte medicamente din proprie inițiativă.
Te poziționezi și primești piesa bucală
Operatorul explică manevra. Poate fi folosită clema nazală pentru ca aerul să treacă prin aparat.
Inspiri cât mai profund
Pentru manevra FVC este necesară o inspirație maximă înainte de expirul forțat.
Expiri rapid, puternic și cât mai complet
În timpul expirului forțat apar, printre altele, FEV1 și FVC.
Repeți manevra
Încercările sunt repetate pentru verificarea calității și a apropierii dintre măsurătorile importante.
Uneori urmează bronhodilatatorul
Dacă protocolul îl include, centrul repetă măsurătorile după administrare și compară cele două momente ale testului.
Ghid practic: FEV1
FEV1, FVC și raportul FEV1/FVC: de ce nu există un prag universal
Un raport poate arăta o cifră precisă, dar sensul lui depinde de reperele folosite pentru comparație și de întrebarea medicală pentru care s-a cerut testul.
Valorile spirometrice se compară cu ecuații și distribuții de referință care țin cont de caracteristici precum vârsta, sexul și înălțimea.
Pentru interpretarea fiziologică, raportul FEV1/FVC poate fi comparat cu limita inferioară a normalului, iar un singur prag fix nu are aceeași semnificație în toate contextele și la toate vârstele.
Standardul ERS/ATS folosește inclusiv LLN, limita inferioară statistică a intervalului de referință, și z-score, poziția unei măsurători în distribuția de referință.
Un rezultat în intervalele de referință nu exclude toate bolile respiratorii. Invers, o măsurătoare aflată în afara unui reper statistic nu explică automat cauza unei modificări.
Spirometria măsoară un set definit de parametri și trebuie pusă lângă motivul testului, simptome, istoric și alte date relevante.
Ghid practic: FVC
Spirometrie cu bronhodilatator: ce compară și ce nu poate decide singură
Uneori spirometria este repetată după administrarea unui bronhodilatator, un medicament care poate lărgi temporar căile respiratorii.
Etapa este folosită numai când face parte din protocolul testului.
Testarea după bronhodilatator compară măsurătorile obținute înainte și după administrarea unui bronhodilatator, atunci când această etapă este indicată.
Comparația are sens numai dacă manevrele sunt executate suficient de bine pentru a putea fi puse în relație.
Tabelul separă momentul tehnic al testului de concluziile care nu pot fi trase automat din el.
În ce moment al spirometriei se verifică fiecare lucru
| Momentul testului | Ce verifică | Ce nu decide |
|---|---|---|
| Momentul testuluiÎnainte de test | Ce verificăInstrucțiunile, factorii care pot influența testul și informațiile relevante pentru efectuare. | Ce nu decideNu justifică modificarea medicamentelor de către pacient. |
| Momentul testuluiPrimele manevre | Ce verificăFEV1, FVC și forma manevrei. | Ce nu decideO singură suflare nu este suficientă pentru controlul calității. |
| Momentul testuluiManevre repetate | Ce verificăAcceptabilitatea și repetabilitatea măsurătorilor. | Ce nu decideNu stabilesc singure cauza unei modificări. |
| Momentul testuluiDupă bronhodilatator, dacă este indicat | Ce verificăSchimbarea măsurătorilor în condițiile protocolului. | Ce nu decideNu confirmă sau exclude singură astmul ori BPOC. |
| Momentul testuluiRaportul final | Ce verificăValorile, reperele de referință și calitatea testului. | Ce nu decideNu înlocuiește diagnosticul clinic. |
Etapa cu bronhodilatator adaugă o comparație în cadrul protocolului; nu dă singură un răspuns diagnostic.
Ghid practic: raport FEV1 FVC
Calitatea spirometriei: de ce manevra și repetarea contează
Spirometria depinde de o manevră activă. Pentru ca FEV1 și FVC să poată fi măsurate corect, inspirația, începutul expirului și continuarea lui trebuie urmărite tehnic.
Manevrele de spirometrie sunt repetate pentru verificarea acceptabilității și repetabilității măsurătorilor.
Acceptabilitatea se referă la faptul că o manevră îndeplinește criteriile tehnice pentru măsurătorile urmărite.
Repetabilitatea verifică dacă cele mai bune rezultate obținute în încercări separate sunt suficient de apropiate.
Sunt două întrebări diferite: «a fost manevra făcută corespunzător?» și «putem reproduce aproximativ măsurarea?»
Ghid practic: spirometrie normală
Ce poate arăta spirometria și ce nu poate confirma?
Spirometria poate descrie tipare fiziologice ale fluxului și volumului expirat. A descrie un tipar nu este același lucru cu identificarea automată a bolii care l-a produs.
Relația dintre FEV1 și FVC poate sugera existența unei limitări a fluxului de aer atunci când este comparată cu reperele corespunzătoare.
Aceasta este o descriere a funcției măsurate, nu identificarea automată a unei boli care a produs acel tipar.
O FVC redusă poate ridica problema unui tipar restrictiv, dar spirometria singură nu confirmă restricția fiziologică.
Confirmarea fiziologică necesită măsurarea volumelor pulmonare, inclusiv capacitatea pulmonară totală, numită TLC.
Ghid practic: spirometrie cu bronhodilatator
Pregătirea pentru spirometrie: ce confirmi cu centrul
Pregătirea poate diferi pentru că scopul testului poate diferi. Regulile generale online nu înlocuiesc instrucțiunile primite pentru programarea concretă.
Ce merită clarificat înainte de test
- Dacă există instrucțiuni speciale pentru ziua investigației și ce factori pot influența efectuarea testului.
- Dacă este planificată o etapă după bronhodilatator și ce informații trebuie comunicate despre medicamentele folosite.
- Ce trebuie făcut dacă instrucțiunile primite nu sunt clare: cere clarificarea centrului, nu combina reguli găsite online.
Ghid practic: pregătire spirometrie
Cât durează spirometria și ce urmează după test?
Pentru spirometria obișnuită, materialul ATS pentru pacienți indică orientativ aproximativ 30 de minute.
Timpul total poate fi diferit când sunt necesare mai multe manevre sau o etapă cu bronhodilatator.
O spirometrie obișnuită durează orientativ aproximativ 30 de minute, iar durata poate crește când sunt necesare manevre suplimentare sau o etapă cu bronhodilatator.
Raportul poate include FEV1, FVC, raportul FEV1/FVC, comparația cu repere de referință și informații despre calitatea testului.
Dacă s-a făcut și etapa cu bronhodilatator, documentul poate separa măsurătorile obținute înainte și după administrare.
Întrebări utile despre un raport
- Au îndeplinit manevrele criteriile de calitate necesare pentru FEV1 și FVC?
- Ce ecuație și ce intervale de referință au fost folosite pentru comparație?
- Raportul este numai înainte de bronhodilatator sau include și măsurători după bronhodilatator?
- Ce alte informații clinice trebuie puse alături de spirometrie pentru întrebarea pentru care a fost cerut testul?
Ghid practic: ce arată spirometria
Verifică-ți cunoștințele
Ideea importantă este să separi un reper tehnic de un diagnostic. Raportul FEV1/FVC este util, dar nu oferă singur cauza unei modificări respiratorii.
Verificare rapidă
Care afirmație despre raportul FEV1/FVC este corectă?