Ghid practic: electroforeza proteinelor serice
Ce este electroforeza proteinelor serice și de ce se recomandă
Pe bilet poți vedea și abrevierea SPEP. Ea vine din denumirea engleză a analizei.
Laboratorul separă proteinele cu ajutorul unui câmp electric: ele se deplasează diferit, în funcție de proprietățile lor.
Rezultatul este o imagine a distribuției proteinelor, nu un verdict despre o singură boală.
Medicul poate cere analiza când alte rezultate sau simptome ridică o suspiciune: proteine totale modificate, anemie fără cauză clară, afectare renală ori dureri osoase persistente.
Testarea poate servi și la urmărirea unei afecțiuni deja cunoscute. Aceste situații nu înseamnă automat mielom; contează combinația datelor.
Înainte de a trage concluzii dintr-o singură analiză, merită să pui rezultatele în ordine.
Pe KlarLab poți primi [explicații pe înțelesul tău despre analizele de sânge](/), ca să pregătești întrebări mai clare pentru consultație.
Ghid practic: ce este electroforeza proteinelor serice
Albumină, alfa, beta și gamma: ce sunt fracțiile
Fracțiile sunt grupuri rezultate din separare: albumină, alfa-1, alfa-2, beta și gamma. Albumina este o proteină importantă de transport.
Imunoglobulinele, numite și anticorpi, participă la apărarea împotriva infecțiilor și se găsesc în mare parte în regiunea gamma.
Denumirea „gamma” nu înseamnă cancer. Ea arată o zonă a separării. La fel, o modificare într-o fracție nu identifică singură organul afectat.
Forma distribuției, cantitatea proteinelor și comentariul laboratorului trebuie privite împreună.
Analiza proteinelor totale răspunde la o întrebare mai simplă: câtă proteină există în probă. Electroforeza arată și cum se împarte aceasta.
Pentru contextul numeric, citește despre [proteine totale, albumină, globuline și raportul A/G](/analize/interpretare-analize-ficat/proteine-totale-raport-albumina-globuline);
un raport A/G nu înlocuiește electroforeza.
Ai buletinul de analize sau raportul investigației la îndemână?
Interpretează tot buletinul și vezi legăturile, cauzele posibile și pașii următori.
Trage PDF-ul sau pozele aicisau folosește selectorul securizat
Formate și documente acceptate
Analize · RMN/CT scris · ecografie/EKG scris · externare + altele.
Pentru investigații, încarcă raportul redactat, nu imaginile brute, CD-urile sau fișierele DICOM.
Ghid practic: electroforeza proteinelor
Monoclonal sau policlonal: de ce nu sunt sinonime cu un diagnostic
Plasmocitele sunt celule care produc anticorpi. Când un singur grup de celule produce multe copii ale aceleiași proteine, vorbim despre o proteină monoclonală, numită și proteină M.
Ea poate apărea ca o bandă sau un vârf care trebuie caracterizat prin teste suplimentare.
O proteină monoclonală poate fi întâlnită în mielom, dar și în MGUS — gamapatie monoclonală cu semnificație nedeterminată. MGUS nu este cancer.
Necesită însă evaluare și, de regulă, urmărire, deoarece la unele persoane poate evolua. Diferența nu se stabilește dintr-o fotografie a graficului.
„Policlonal” înseamnă că participă mai multe grupuri de celule, nu o singură clonă.
O creștere policlonală a imunoglobulinelor poate însoți infecții, inflamație, boli autoimune sau boli hepatice. Medicul caută cauza; nu tratează doar forma electroforezei.
Ghid practic: electroforeza proteinelor serice cu imunofixare
Electroforeză cu imunofixare și lanțuri ușoare: ce aduce fiecare
Denumirile seamănă, dar testele nu sunt interschimbabile. Pe aceeași cerere pot apărea separat sau într-un pachet.
Trei întrebări diferite despre proteine
| Test | Ce aduce în evaluare |
|---|---|
| TestElectroforeza serică — SPEP | Ce aduce în evaluareArată distribuția proteinelor și poate evidenția un semnal suspect. |
| TestImunofixarea serică | Ce aduce în evaluareConfirmă și identifică tipul unei proteine monoclonale suspectate. |
| TestLanțurile ușoare libere — sFLC | Ce aduce în evaluareMăsoară separat componentele kappa și lambda nelegate de restul anticorpului, precum și raportul dintre ele. |
Cere denumirea completă a analizelor recomandate. „Electroforeză” nu înseamnă neapărat că imunofixarea este inclusă.
Unele afecțiuni produc mai ales lanțuri ușoare, care pot trece neobservate la SPEP. De aceea, ghidurile asociază electroforeza cu sFLC când se suspectează o gamapatie monoclonală.
Niciunul dintre aceste teste, luat singur, nu poate exclude mielomul dacă suspiciunea clinică rămâne.
Rinichii elimină lanțurile ușoare din sânge. Dacă funcționează mai greu, concentrațiile pot crește fără ca explicația să fie un cancer.
Medicul citește împreună kappa, lambda, raportul lor și [analizele funcției renale](/analize/interpretare-functie-renala), nu doar o valoare marcată cu roșu.
Testele urinare folosesc altă probă și pot completa evaluarea. În suspiciunea de amiloidoză AL, de exemplu, sunt importante imunofixarea din sânge, cea din urină și sFLC.
Amiloidoza AL este o boală în care fragmente de proteine se depun în organe. Această combinație se alege pentru un motiv precis, nu după orice electroforeză modificată.
Ghid practic: electroforeza serica
Pregătirea pentru electroforeză: mâncare, medicamente și recoltare
Se recoltează sânge dintr-o venă a brațului. Înțepătura este scurtă; uneori rămâne o mică vânătaie. Nu este o biopsie și nu presupune prelevarea măduvei osoase.
Înainte să mergi la laborator
- Confirmă dacă trebuie să fii nemâncat pentru întregul set de analize. Testele proteice descrise de MedlinePlus nu cer pregătire specială, dar alte analize recoltate odată cu ele pot avea alte reguli.
- Spune ce medicamente și tratamente primești. Nu le întrerupe pe cont propriu pentru a obține un rezultat «mai bun».
- Dacă s-a cerut și urină, solicită instrucțiunile exacte: probă spontană sau colectare pe 24 de ore, recipient și predare.
- Păstrează biletul de recomandare și rezultatele anterioare, inclusiv comentariile laboratorului, nu doar valorile.
Dacă ai mâncat și nu știi dacă mai poți face recoltarea, verifică lista exactă cu laboratorul.
Ghidul despre [mâncare înainte de analize](/medical/am-mancat-inainte-de-analize) explică de ce regula nu este aceeași pentru toate testele.
Ghid practic: electroforeza proteinelor serice pregatire
Ce faci după rezultat și când nu aștepți consultația
Discută rezultatul cu medicul care a cerut analiza. Ia și hemoleucograma, creatinina, calciul sau alte rezultate deja disponibile.
Nu este nevoie să le comanzi singur doar fiindcă apar în această listă. Ele pot ajuta la explicarea motivului pentru care o anumită modificare contează.
Trei întrebări care clarifică următorul pas
- Modificarea este nespecifică sau există o suspiciune de proteină monoclonală?
- Imunofixarea și lanțurile ușoare au fost deja făcute ori trebuie cerute separat?
- Este nevoie de consult hematologic, de alte investigații sau doar de urmărire? În ce termen?
Nu există un interval de repetare potrivit tuturor. Urmărirea depinde de afecțiune și de ce se urmărește prin test. Pentru comparații, păstrează buletinele complete;
metodele și intervalele de referință pot diferi între laboratoare.