Ghid practic: electroencefalogramă
Electroencefalogramă: ce înregistrează și când este utilă
Celulele creierului comunică prin semnale electrice foarte mici. Electrozii de pe cap le înregistrează, iar aparatul le afișează ca linii ondulate.
EEG-ul arată activitatea din perioada testului, nu fotografiază creierul și nu măsoară inteligența.
Medicul poate cere un EEG când istoricul sugerează o criză epileptică, pentru a susține diagnosticul și a afla mai multe despre tipul crizei. O pierdere a cunoștinței are însă și alte cauze;
testul nu se interpretează separat de povestea episodului.
Uneori evaluarea include și analize de sânge. Pentru acel document separat poți folosi [explicațiile KlarLab despre analizele de laborator](/).
Traseul EEG și concluzia neurologică necesită interpretarea specialistului.
Ghid practic: EEG
Pregătire EEG: părul, cafeaua, mâncarea și medicamentele
Ce faci înainte să ajungi
- Spală părul și lasă-l uscat, fără gel, ceară, ulei sau fixativ. Întreabă centrul despre extensii ori coafuri care împiedică accesul la scalp.
- De obicei poți mânca normal. Nu veni nemâncat doar fiindcă testul se face într-o unitate medicală; urmează eventualele instrucțiuni speciale primite.
- Verifică regula pentru cafea, ceai cu cofeină și energizante. MedlinePlus recomandă evitarea cofeinei în cele opt ore anterioare; protocolul centrului poate cere alt interval.
- Ia lista medicamentelor și spune când le-ai luat ultima dată. Nu opri tratamentul antiepileptic și nu schimba dozele singur.
- Dormi ca de obicei, dacă nu ai primit instrucțiuni pentru privare de somn. Nu improviza o noapte albă pentru a face testul „mai bun”.
Ai buletinul de analize sau raportul investigației la îndemână?
Interpretează tot buletinul și vezi legăturile, cauzele posibile și pașii următori.
Trage PDF-ul sau pozele aicisau folosește selectorul securizat
Formate și documente acceptate
Analize · RMN/CT scris · ecografie/EKG scris · externare + altele.
Pentru investigații, încarcă raportul redactat, nu imaginile brute, CD-urile sau fișierele DICOM.
Ghid practic: pregătire EEG
Cum se face EEG-ul: electrozi, înregistrare și manevre
Se măsoară capul și se fixează electrozii
Stai așezat sau întins. Senzorii se prind pe scalp cu pastă ori într-o cască; la EEG-ul obișnuit nu sunt introduși în creier.
Înregistrarea se face în repaus
În anumite porțiuni ți se cere să stai relaxat, să închizi sau să deschizi ochii. Mișcările pot produce semnale care se suprapun peste activitatea urmărită.
Se pot adăuga manevre de activare
Uneori respiri mai profund sau privești lumini intermitente. Beneficiile și riscurile se discută înainte; nu toate manevrele sunt potrivite pentru orice persoană.
Electrozii sunt îndepărtați
Scalpul este curățat, dar poate rămâne pastă în păr până îl speli. Întreabă când și de la cine primești raportul.
Respirația rapidă și luminile intermitente pot declanșa o criză la unele persoane predispuse. Testul se face sub supraveghere, iar personalul este pregătit să intervină.
Spune imediat dacă apare o senzație neobișnuită.
Ghid practic: traseu EEG normal
Cât durează un EEG și ce aduc variantele mai lungi
Întreabă ce tip de EEG ai programat. Timpul total al vizitei include și pregătirea, nu doar înregistrarea.
Durata depinde de întrebarea la care trebuie să răspundă testul
| Variantă | Cum diferă |
|---|---|
| VariantăEEG de rutină | Cum diferăO înregistrare relativ scurtă în cabinet sau spital. Pregătirea electrozilor face parte din timpul total al vizitei. |
| VariantăEEG în somn / cu privare de somn | Cum diferăSe urmărește și activitatea din somn. Reducerea somnului din noaptea anterioară se face numai la indicație. |
| VariantăEEG ambulatoriu | Cum diferăUn aparat portabil înregistrează în viața obișnuită, frecvent timp de una până la trei zile; durata se stabilește individual. |
| VariantăMonitorizare video-EEG prelungită | Cum diferăFilmarea este sincronizată cu traseul. În spital poate dura câteva zile, pentru a compara episoadele cu semnalele înregistrate. |
O înregistrare mai lungă urmărește o întrebare concretă; nu este necesară automat tuturor.
Video se poate folosi și la un EEG de rutină; cuvântul „video” nu înseamnă automat internare.
Pentru programare, întreabă durata totală, dacă trebuie să dormi și ce ai voie să faci cu aparatul portabil.
Ghid practic: EEG normal
Traseu EEG normal sau modificat: termenii explicați
Raportul separă activitatea creierului de semnalele produse de mișcare și descrie unde apar modificările.
Cuvintele descriu semnalul, nu sunt diagnostice de sine stătătoare
| Termen | Ce înseamnă |
|---|---|
| TermenActivitate de fond | Ce înseamnăTiparul de bază al înregistrării. Este analizat în funcție de vârstă și de starea de veghe sau somn. |
| TermenReactivitate | Ce înseamnăFelul în care semnalul se schimbă la stimuli, de exemplu la deschiderea ochilor. |
| TermenArtefact muscular / de mișcare | Ce înseamnăUn semnal produs de mușchi, ochi sau mișcare, nu de activitatea cerebrală pe care specialistul vrea să o analizeze. |
| TermenActivitate lentă | Ce înseamnăUnde mai lente decât cele așteptate în context. Pot apărea în situații diferite și nu înseamnă automat epilepsie. |
| TermenDescărcări epileptiforme | Ce înseamnăTipare care pot susține predispoziția la crize. Se corelează cu episoadele și cu restul evaluării. |
| TermenFocal / generalizat | Ce înseamnăFocal descrie o regiune; generalizat, o distribuție largă. Localizarea singură nu spune cauza. |
Termenii din concluzie se citesc împreună cu episoadele observate și evaluarea neurologică.
„Fără anomalii epileptiforme” înseamnă că ele nu au fost surprinse în acea înregistrare. Unele persoane cu epilepsie au EEG de rutină normal.
Dacă suspiciunea rămâne, medicul poate recomanda înregistrare în somn sau monitorizare mai lungă.
La fel, „EEG anormal” nu este sinonim cu epilepsie. Contează ce s-a modificat, în ce condiții s-a făcut testul și dacă modificarea se potrivește cu simptomele.
Ghid practic: EEG de rutină
Ce urmează după EEG și cum se leagă de RMN
Un [RMN](/medical/rmn-cum-te-pregatesti-cat-dureaza-si-cand-se-foloseste-contrastul) poate căuta o cauză structurală, în timp ce EEG-ul înregistrează activitatea electrică.
Medicul le poate folosi împreună; unul nu îl înlocuiește automat pe celălalt.
La consultație, ajută să descrii ce s-a întâmplat înainte, în timpul și după episod. Dacă cineva l-a văzut, relatarea lui este utilă.
Întreabă dacă EEG-ul a răspuns la întrebarea inițială și ce informație mai lipsește.
Dacă întrebarea este despre simptome ADHD la adult, instrumentul potrivit pentru orientare este testul ADHD ASRS-5, nu EEG-ul.