Sari la conținutul principal

Ghid de laborator· Actualizat 2026

rata de filtrare glomerulara valori: ce înseamnă eGFR

Categoria eGFR este doar punctul de plecare: contează și persistența în timp, albuminuria și limitele estimării din creatinină.

Valoarea eGFR nu se citește doar ca „mică” sau „mare”. Contează categoria în care se încadrează, dacă modificarea persistă și ce alte informații lipsesc înainte de o concluzie despre funcția rinichilor.

Scris de Andreea I.Revizie medicală în cursPublicat · Actualizat Cum realizăm și verificăm conținutul
Pe scurt

Valoarea eGFR se interpretează mai întâi prin categoria în care se încadrează: G1 ≥90, G2 60–89, G3a 45–59, G3b 30–44, G4 15–29 și G5 <15 mL/min/1,73 m².[1]

Cifra este o estimare, nu procentul exact al funcției rinichilor.[5][6]

G1–G2 nu înseamnă automat boală cronică de rinichi, iar o singură valoare scăzută nu dovedește cronicitatea.[1][7]

Contează și albuminuria, evoluția în timp și contextul creatininei.[1][2]

Dacă un eGFR sub 60 apare pentru prima dată, discută cu medicul despre confirmare și context.[1][2]

Pe această pagină8 repere

Repere utile

Categoriile eGFR: ce înseamnă G1–G5

Deschide secțiuneaÎnchide secțiunea

eGFR înseamnă rata de filtrare glomerulară estimată. Valoarea este raportată de obicei în mL/min/1,73 m² și arată în ce categorie G se încadrează estimarea filtrării.[1][5]

Tabelul este un reper de clasificare, nu un diagnostic pus dintr-o singură cifră.[1][5]

  • G1[1]
  • ≥90 mL/min/1,73 [1]
  • Categorie cu eGFR mare sau păstrat. Fără alt marker de afectare renală, G1 nu înseamnă boală cronică de rinichi.[1]
  • G2[1][7]
  • 60–89 mL/min/1,73 [1][7]
  • Categorie cu eGFR ușor redus față de G1. Fără alt marker de afectare renală, G2 nu înseamnă automat boală cronică de rinichi.[1][7]
  • G3a[1]
  • 45–59 mL/min/1,73 [1]
  • Valoarea intră numeric în G3a, dar un singur rezultat nu dovedește singur că modificarea este cronică.[1]
  • G3b[1]
  • 30–44 mL/min/1,73 [1]
  • Valoarea intră în G3b. Interpretarea trebuie legată de evoluție, albuminurie și contextul clinic.[1]
  • G4[1]
  • 15–29 mL/min/1,73 [1]
  • Valoarea intră în G4. Categoria arată o reducere importantă a eGFR, dar cauza și contextul nu pot fi stabilite doar din această cifră.[1]
  • G5[1]
  • <15 mL/min/1,73 [1]
  • Valoarea intră în G5. Este cea mai joasă categorie eGFR, sub 15 mL/min/1,73 m². Un singur rezultat nu dovedește că modificarea este cronică.[1]

eGFR 60–89: când categoria G2 nu înseamnă automat BCR

O valoare între 60 și 89 mL/min/1,73 m² intră în G2. Asta nu este același lucru cu diagnosticul de boală cronică de rinichi.[1][7]

În G2, diagnosticul de BCR necesită și dovezi de afectare renală prezente de cel puțin 3 luni, de exemplu albuminurie persistentă sau un alt marker renal relevant.[1][7]

Dacă vrei să pui eGFR în contextul întregului buletin, poți continua cu interpretarea întregului buletin, nu doar cu o singură valoare.[1][7]

Limita markerului

De ce eGFR nu este un procent exact

eGFR este o estimare a filtrării glomerulare. Nu înseamnă că un eGFR de 58 reprezintă exact 58% din funcția rinichilor și nu este același lucru cu o măsurare directă a GFR.[5][6]

La adulți, eGFR este calculat de obicei dintr-un marker din sânge, cel mai frecvent creatinina, împreună cu variabilele ecuației folosite de laborator.[2][5]

De aceea, factori care schimbă creatinina fără să reflecte perfect filtrarea pot modifica și estimarea.[2][5]

Ecuațiile nu sunt perfect interschimbabile. Alegerea unei formule trebuie să țină cont de validarea în populația în care este folosită, iar comparația în timp este mai sigură când rezultatele sunt obținute prin metode comparabile.[4][5]

Când este nevoie de o estimare mai precisă și cistatina C este disponibilă, ghidurile actuale pot favoriza o estimare care combină creatinina și cistatina C.[4][1]

Aceasta nu înseamnă că orice persoană cu eGFR modificat are nevoie automat de cistatină C.[4][1]

Exemple explicate

Aceeași valoare, concluzii diferite

Exemplele de mai jos nu pun diagnostic. Ele arată de ce cifra eGFR trebuie citită împreună cu timpul, albuminuria și limitele metodei.[1][2]

Exemplul 1: eGFR 75 mL/min/1,73 m²

Valori:
  • eGFR: 75 mL/min/1,73 [1][2]
  • categoria: G2[1][2]
  • RACU: 1 mg/mmol[1][2]
  • un singur set de analize[1][2]
  • fără alt marker de afectare renală documentat în exemplu[1][2]

Interpretare: Cifra intră în G2, dar acest exemplu nu oferă singur criterii suficiente pentru a spune că persoana are boală cronică de rinichi.[1][7]

G2 fără alt marker de afectare renală nu este echivalent cu diagnosticul.[1][7]

Limită: Exemplul nu poate demonstra că rinichii sunt sigur sănătoși; lipsesc istoricul și evaluarea clinică completă.[1][7]

Exemplul 2: eGFR 55 mL/min/1,73 m² apărut pentru prima dată

Valori:
  • eGFR: 55 mL/min/1,73 [1][2]
  • categoria: G3a[1][2]
  • adult netestat anterior[1][2]
  • fără rezultat eGFR precedent disponibil[1][2]

Interpretare: Valoarea intră numeric în G3a. Totuși, o singură măsurătoare nu demonstrează că modificarea durează de cel puțin 3 luni.[1][2]

În cadrul NICE, la un adult netestat anterior cu eGFR sub 60 se recomandă confirmarea prin repetare în 2 săptămâni, ținând cont și de variabilitatea creatininei.[1][2]

Limită: Cele 2 săptămâni sunt un reper NICE pentru acest context precis, nu un interval universal de repetare pentru orice persoană.[2]

Exemplul 3: același eGFR 55 mL/min/1,73 m², dar persistent

Valori:
  • eGFR: 55 mL/min/1,73 [1][2]
  • categoria: G3a[1][2]
  • valori sub 60 documentate timp de cel puțin 3 luni[1][2]

Interpretare: Aici situația este diferită de o singură valoare. Persistența unei reduceri a GFR timp de cel puțin 3 luni îndeplinește criteriul de cronicitate folosit pentru boala cronică de rinichi, iar evaluarea continuă cu albuminuria, cauza și riscul.[1][3]

Limită: Categoria nu spune singură cauza bolii și nu este suficientă pentru a stabili tratamentul.[1]

Exemplul 4: eGFR 58 mL/min/1,73 m² și masă musculară foarte mare

Valori:
  • eGFR bazat pe creatinină: 58 mL/min/1,73 [2][6]
  • categoria numerică: G3a[2][6]
  • masă musculară foarte mare sau alt factor care poate modifica creatinina[2][6]
  • nevoie clinică de precizie mai mare înaintea unei decizii importante[2][6]

Interpretare: Cifra nu trebuie ignorată, dar nici tratată ca o măsurare exactă. Într-un context în care creatinina poate reflecta imperfect GFR reală, medicul poate avea nevoie de o estimare mai precisă, de exemplu folosind și cistatina C când este potrivit și disponibil.[2][4]

Limită: Faptul că există un factor care poate influența creatinina nu dovedește că eGFR este fals sau că funcția renală este normală.[2][6]

eGFR 45–59: ce schimbă faptul că este prima valoare

Intervalul 45–59 aparține G3a. Dacă îl vezi pentru prima dată, întrebarea esențială nu este doar „în ce categorie intru?”, ci și „este o modificare nouă sau una persistentă?”.[1]

Cronologia schimbă interpretarea.[1]

Recoltare și metodă

Creatinina și masa musculară: când estimarea poate devia

Deschide secțiuneaÎnchide secțiunea

eGFR bazat pe creatinină este influențat de cât de bine creatinina reflectă filtrarea în persoana respectivă.[2][6]

Extremele de masă musculară, malnutriția, funcția renală instabilă și unele situații legate de dietă sau suplimente pot face estimarea mai puțin reprezentativă.[2][6]

Acești factori sunt motive de prudență, nu motive să ignori rezultatul. Un eGFR care pare nepotrivit pentru context trebuie discutat împreună cu istoricul, celelalte analize și metoda de estimare.[2][6]

La valori eGFR mai mari, estimarea are în general mai puțină precizie decât la valori mai mici.[2][4]

De aceea, mici diferențe între două rezultate nu trebuie transformate automat într-o concluzie despre o schimbare reală a filtrării.[2][4]

Verificări selective

Ce verifici împreună cu eGFR

După ce ai identificat categoria, următorul pas nu este să cauți un diagnostic într-un singur număr. Verifici ce informații pot schimba sensul acelui număr.[1][3]

Albuminuria: informația care completează eGFR

RACU, numit și uACR, este raportul albumină/creatinină urinară. În evaluarea bolii cronice de rinichi, KDIGO citește categoria de albuminurie împreună cu categoria GFR.[1][3]

Valorile și pragurile RACU sunt explicate separat în pagina dedicată.[1][3]

Ai un rezultat anterior cu care poți compara eGFR?[1][5]

Valoarea este o modificare izolată sau persistă în timp?[1]

Ai RACU/uACR sau alt marker renal relevant?[1][3]

Există un context în care creatinina poate estima mai puțin bine filtrarea?[2][6]

Laboratorul a folosit aceeași metodă sau aceeași ecuație la comparațiile în timp?[4][5]

Pentru imaginea de ansamblu a markerilor, interpretarea completă a funcției renale explică împreună analizele din sânge și urină.[1][3]

Dacă întrebarea ta este despre valorile RACU, continuă cu interpretarea raportului albumină/creatinină urinară.[1][3]

Dacă ai doar un rezultat eGFR scăzut și nu există încă un istoric, ghidul despre un eGFR scăzut apărut o singură dată tratează separat confirmarea și cronologia.[1][3]

Monitorizare

eGFR sub 60: de ce repetarea contează

Boala cronică de rinichi presupune o anomalie a structurii sau funcției renale prezentă timp de cel puțin 3 luni.[1]

De aceea, un singur eGFR sub 60 nu trebuie transformat automat în diagnostic de boală cronică.[1]

În același timp, nu este corect nici să aștepți automat 3 luni când valoarea este nouă. O modificare acută poate exista.[1][2]

Pentru adultul netestat anterior cu eGFR sub 60, NICE recomandă confirmarea prin repetare în 2 săptămâni și atrage atenția asupra variabilității biologice și analitice a creatininei.[1][2]

Pe termen mai lung, tendința este adesea mai informativă decât o singură cifră. Compară rezultate succesive în context și, pe cât posibil, ține cont de metoda sau ecuația folosită.[4][5]

Siguranță

Când o valoare nouă cere evaluare mai repede

eGFR singur nu stabilește diagnosticul și nici dacă modificarea este cronică.[1]

O valoare nou scăzută trebuie confirmată și interpretată în context, deoarece poate exista și o modificare acută.[1]

Totuși, o scădere nouă nu trebuie etichetată automat drept „cronică” doar pentru că valoarea este sub 60.[1][2]

Dacă funcția renală ar putea fi instabilă sau există un context de deteriorare acută, este importantă evaluarea medicală și confirmarea potrivită situației.[1][2]

În sens opus, un eGFR peste 60 nu este o garanție că nu există afectare renală. G1 și G2 pot avea altă semnificație când există albuminurie sau alți markeri de afectare renală persistenți.[1][7]

Nu folosi o singură valoare pentru a pune singur diagnosticul de boală cronică de rinichi.[1]

Nu ignora o valoare nou scăzută doar pentru că nu au trecut încă 3 luni.[1]

Nu considera eGFR un procent exact al funcției renale.[5][6]

Nu presupune că un eGFR peste 60 exclude orice afectare renală.[1][7]

Întrebări frecvente

Întrebări frecvente

eGFR este același lucru cu clearance-ul creatininei?

Nu. eGFR este o estimare a filtrării glomerulare calculată din markeri serici și o ecuație.[5][1]

Clearance-ul creatininei folosește o altă metodă și nu este pur și simplu un al doilea nume pentru eGFR.[5][1]

Când este nevoie de precizie mai mare, alegerea metodei depinde de întrebarea clinică.[5][1]

Ce înseamnă 1,73 m² din unitatea eGFR?

Înseamnă că rezultatul este standardizat la o suprafață corporală de 1,73 m². De aceea, unitatea este mL/min/1,73 m².[6]

Această normalizare ajută la clasificare, dar arată și de ce eGFR nu trebuie citit ca procent exact al funcției renale.[6]

De ce se poate schimba valoarea dacă laboratorul folosește altă ecuație eGFR?

Ecuațiile folosesc markerii și variabilele într-un mod ușor diferit și nu au exact aceeași performanță în toate populațiile.[4][5]

O schimbare de ecuație poate reclasifica unele rezultate, de aceea comparația în timp trebuie făcută cu atenție și fără a presupune că orice diferență reprezintă o schimbare reală a rinichilor.[4][5]

KlarLab

Vrei să vezi analizele explicate împreună?

Primești corelațiile relevante, limitele interpretării și întrebările utile pentru următoarea discuție medicală.

  • Fiecare marker explicat în detaliu
  • Legături și corelații subtile între analize
  • Evoluții urmărite în timp
  • Comparații cu utilizatori similari
  • Plan de acțiune pe 1, 3 și 6 luni
  • Plan de retestare complet
  • Kit structurat pentru consultație
  • Istoric și rapoarte salvate în cont

Revizie medicală în curs

Documentat și verificat editorial

Vezi detalii editorialeAscunde detaliile editoriale

Actualizat . Sursele, calculele și limitele au fost verificate editorial. Versiunea medicală actuală nu este prezentată drept revizuită până la confirmarea reală a reviewerului nominal.

Istoric editorial: publicat · actualizat

Următoarea revizie planificată:

Cum a fost creat materialul: Documentarea și structurarea au fost asistate de instrumente AI, iar textul a fost redactat și verificat editorial. Revizia medicală a versiunii actuale este în curs.

    Ai descoperit o posibilă eroare în acest material?

    Trimite-ne URL-ul paginii și fragmentul relevant. Verificăm sesizările medicale și editoriale și actualizăm materialul când este necesar.

    editorial@klarlab.ro